Citind acest articol am gasit cateva chestii interesante. Este vorba despre cum va evolua calculatorul in viitor. Tinand cont si de ideile din alt articol de acolo am creat urmatoarea sinteza care-i va plictisi pe unii:
Exista o lege numita legea lui Moore care spune ca puterea procesoarelor pe cipuri se dubleaza la fiecare 18 luni. O generalizare mai extremista spune ca intreg progresul rasei umane nu este liniar ci exponential. Ducand analiza pana la sfarsit va reiesi ca in urmatorii 20-30 de ani vom asista la tot atatea descoperiri stiintifice cate s-au facut in ultimul secol. Astfel va fi tot mai dificil de facut predictii cu privire la evolutia tehnologica. Se estimeaza ca vom putea cumpara in 2050 un computer similar cu un creier uman (cu neuroni si sinapse) la numai un cent bucata.
Pana atunci un pas important va fi reprezentat de aparitia computerelor cuantice. Cred ca primul articol explica destul de bine care sta treaba cu aceste calculatoare desi face o mica greseala: din cate stiu eu partea “Prin urmare, un computer clasic, care opereaza cu doi biti, stocheaza un singur numar, in timp ce un computer cu 2 qubiti va stoca 4 numere.” este gresita. Formularea corecta ar fi: “Pe un bit pot fi memorate doar 2 valori, pe 2 biti 4, pe n biti 2^n. Pe un qubit pot fi memorate 3 valori (nu 4 cum spun ei acolo), pe 2 qubiti 9, pe n qubiti 3^n.” Mai spectaculos este faptul ca acesti qubiti vor putea fi evaluati simultan. Asadar aplicatiile moderne de criptare (care vor fi explicate in alt articol – tin de prezentarea la uso) vor trebui modificate. Deja exista un algoritm, teoretic, care permite factorizarea unui numar N in timp O((logN)^3) si utilizand un spatiu de memorie de numai O(logN). Potrivit acestui articol, deja exista implementari ale unui asemenea computer. Sper sa ajung sa folosesc si eu vreodata un asemenea calculator macar pentru conexiunea care va exista intre fizica si programare in acel moment (de-abia atunci va putea spune cineva ca materia pe care o preda el este importanta pentru un student viitor inginer in computer science).
O alta varianta ar fi folosirea ADN-ului pentru a stoca informatie in locul clasicelor circuite pe silicon. Deja exista porti logice bazate pe ADN dar evolutia acestor calculatoare va fi mai grea si nu sunt inca studiate proprietatile lor (cel putin din ce am dat eu research pana acum).
Ma opresc aici lasand problema deschisa pentru ca am mai gasit ceva interesant care va constitui al doilea entry din aceasta serie.
